A se cititi articolul asta ca o Scrisoare deschisa catre Ministerul Culturii, instituțiile muzeale și culturale din România, mass-media

Turistul nu vrea monopol, vrea experiență.

În multe muzee și atracții turistice din România, suvenirurile nu se aleg după valoare culturală sau după ce își dorește vizitatorul.

Se aleg… după furnizor. Mai exact: doar o singură companie are loc pe rafturi.

Turistul nu mai are opțiuni. Nu mai descoperă diversitate. Ia același obiect pe care l-au luat alți mii de vizitatori, inclusiv de la tarabele din afara atracției turistice, ca și cum cultura românească ar încăpea într-un singur catalog de produse.

Asta nu mai e cultură. E monopol.

Un monopol care:

• blochează concurența și inovația,

• îi scoate din joc pe micii producători, artiști și antreprenori,

• transformă experiența turistului într-un copy-paste plictisitor.

Și totuși, ce ne dorim noi să arătăm lumii?  Că România e unică, vie, surprinzătoare. Sau că România are… un singur furnizor?

👉 Cultura înseamnă diversitate.
👉 Turismul înseamnă opțiuni.
👉 Experiența autentică înseamnă colaborare, nu monopol.

E timpul ca instituțiile culturale să-și asume rolul: să pună turistul pe primul loc și să deschidă ușa către mai mulți creatori, mai multe povești, mai multe perspective.

📢 Invităm presa și factorii de decizie să se uite serios la această problemă de sistem. Pentru că nu e despre „suveniruri” în sine. E despre imaginea României și despre cum vrem să ne prezentăm în fața lumii.

România are prea multă bogăție culturală ca să fie rezumată la un singur furnizor.

Exemplul care mi-a scuturat nervii… și inspirația

Iarna trecută am început colaborarea cu Muzeul Iulia Hasdeu din Câmpina. La început, am fost primiți cu un soi de „bine, dar nu prea”. Mesajul lor, pe ton diplomat: „Avem suficiente suveniruri de la Gorgona, nu mai avem nevoie de altele.”

Ok, respectăm. Dragoste cu forța nu se poate. 

Dar surpriză: directoarea de atunci a văzut valoarea produselor noastre și ne-a contactat, să aducă la muzeu suveniruri de la mai mulți producători. Am creat cu drag, personalizat, am livrat produsele, iar în două luni am fost plătiți integral.

Feelingul era wow. Sentimentul de „suntem pe drumul cel bun” se simțea în aer. Până când am sunat să actualizăm stocul… și ni s-a spus simplu: „A trebuit să scoatem suvenirurile de la Gorgona… altfel ale voastre nu se vând.”

În conditițiile in care suntem pe piața de foarte mult timp și știm cum se vând produsele realizate de noi (la alte destinații turistice, unde interesul este de a atrage turiști, de a se promova).  Știm ce înseamnă și destinații turistice implicate, știm ce înseamnă și plictiseală mare că lucrăm la stat, adica să nu "ne intereseze" ... doar nu ne facem de lucru cu mâna noastră. 

Oare chiar turistul contează aici? Sau e mai important să existe „un singur furnizor”?

Concurența nu e dușman, e cel mai bun partener

În România, mentalitatea asta – „hai să limităm concurența” – e încă mult prea prezentă. Concurența sănătoasă, diversitatea și colaborarea nu sunt dușmani; ele creează valoare pentru turist și experiență autentică.

Gândește-te așa: dacă ai merge într-un magazin și ai găsi doar o singură marcă de cafea, un singur tip de biscuiți și doar un singur model de suvenir, cum ai simți experiența? Dacă cumva ai trăit pe vremea lui Ceaușescu, probabil își aduci aminte.

Exact. Turistul gândește la fel. El vrea alegere, vrea opțiuni, vrea să simtă că trăiește cultura, nu că e doar un spectator pasiv.

Mentalități care blochează inovația

Din păcate, în multe muzee și atracții turistice, întâlnești mentalități de genul:
 

„Până acum am făcut altfel și cine voia să vină venea oricum.”
Traducere:  nu ne pasă dacă e prăfuit, turistul trebuie să se mulțumească cu ce găsește

„Primim bani puțini, de ce să facem mai mult?”
Traducere: lipsa de resurse devine scuză pentru lipsa de viziune.

„Dar așa ceva nu s-a mai făcut…”
Traducere: frica de schimbare e mai mare decât dorința de progres.

Sună familiar? E ca un virus al inerției, care se transmite de la o generație de angajați la alta, afectând modul în care cultura și turismul sunt percepute. În termeni medicali: cancer moral. Metastazează rapid și orice tratament pare fără efect.

Soluția? Curaj, diversitate și colaborare

Cultura este vie doar dacă cineva are curajul să se miște, să schimbe, să inoveze. Nu e vorba doar de suveniruri sau de cadouri frumoase; e vorba de a face experiența vizitatorului memorabilă.

Micii producători locali, artiștii și inovatorii din turism trebuie susținuți, nu marginalizați. Concurența sănătoasă și colaborarea creează valoare pentru vizitatori și atrag mai mulți turiști – și nu, nu e doar o teorie economică, e realitate dovedită peste tot în lume.

Cum poate presa și factorii de influență să ajute

Dragă presă, dragii noștri decidenți din turism: povestea aceasta nu e despre noi, e despre problema la nivel național. Este despre cum mentalități învechite și favoritisme în instituțiile culturale afectează experiența turistului și dezvoltarea sectorului.

Ce puteți face?
 

Să aduceți problema în atenția publicului. Articole, interviuri, reportaje.

Să puneți întrebări instituțiilor culturale: De ce se limitează diversitatea și concurența? Care este interesul real al turistului?

Să promovați inovația și colaborarea: susțineți inițiativele locale care creează experiență și valoare.
Concluzie: turistul nu e un număr

Turistul nu vine să fie parte dintr-un „sistem controlat”, ci să trăiască experiența culturală românească. Dacă ne dorim să schimbăm percepția culturii și turismului în România, trebuie să începem să:
 

punem vizitatorul pe primul loc,

susținem diversitatea și micii producători / artistii locali

eliminăm favoritismele și inerția,

fim curajoși să schimbăm mentalități.

Cultura nu e praf pe rafturi, și turismul nu e doar un buget de închiriat. Cultura este vie, iar experiența autentică trebuie să fie accesibilă tuturor.

Și, pentru că un pic de umor nu strică: dacă muzeul tău ar fi un magazin de suveniruri și ai avea doar un furnizor, probabil turistul ar pleca acasă cu… mâinile goale. Hai să nu permitem asta.


***

Eu sunt Andreea și cred în puterea suvenirurilor de a transforma vizitele în amintiri. Când pui experiența mai presus de obiect, restul se întâmplă de la sine.

Data viitoare când vezi un suvenir dispărând de pe raft în câteva ore, nu e magie sau coincidență. E muncă, pasiune și înțelegere profundă a ceea ce caută turistul: o experiență memorabilă. 

Și tu poți să faci asta în orice magazin, pensiune sau obiectiv turistic. Trebuie doar să pui experiența mai presus de obiect.

Scrie-mi în comentarii sau trimite-mi o poză cu cel mai drag suvenir pe care-l ai.  Hai să vorbim despre ce merită dus mai departe.