Biserica Sfântul Nicolae, Densuș, județul Hunedoara

Pe un deal din Țara Hațegului se află o biserică pe care nu o confunzi cu alta. Are un turn masiv, acoperiș din lespezi de piatră și ziduri în care au fost încorporate fragmente din lumea romană. La câțiva kilometri se află Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar pietrele fostei colonii au primit aici o a doua viață.

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș păstrează și o poveste despre un om care, de obicei, ar fi rămas anonim: zugravul Ștefan. Pe unul dintre ziduri și-a scris numele, în slavonă: „A pictat Ștefan”. Este unul dintre cei mai vechi zugravi români cunoscuți după nume.

O altă inscripție, tot în slavonă, consemnează anul 6952 de la facerea lumii și ziua de 23 octombrie. Convertită în calendarul nostru, data este 28 octombrie 1443. Ea este legată de pictura bisericii și de hramul Sfântului Nicolae.

Există însă o nuanță pe care merită să o păstrăm: cercetătorii nu sunt cu toții de acord dacă această dată se referă la întregul ansamblu pictural sau doar la zona din apropierea inscripției.

Așadar, putem vorbi sigur despre inscripția din 28 octombrie 1443 și despre zugravul Ștefan, dar nu trebuie să simplificăm ceea ce specialiștii încă discută.

De ce contează povestea

Pentru că într-o biserică mică din Țara Hațegului s-au întâlnit trei lumi: piatra romană, credința medievală și memoria unui artist care a avut grijă să nu rămână complet necunoscut.

***

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș este doar unul dintre locurile în care istoria României continuă să trăiască. Descoperă Țara Hațegului, cu bisericile sale vechi, cetățile, castelele și monumentele care păstrează poveștile unor vremuri de mult apuse.

Pune Densuș pe lista locurilor pe care merită să le descoperi!